119

Calea spre Lumină (DACICA-1)
(Informatii revelate in muntii Orastie)

In ultimele 6 luni am avut privilegiul de a merge aproape lunar în zona munţilor Oraştie şi de a vizita Manăstirea Prislop (cu grota sf. Cuvios Ioan de la Prislop şi mormântul lui Arsenie Boca) precum şi cetăţile dacice din zonă.

     Această zonă funcţionează ca o inimă vibraţională, energetică, ce ţine sub influenţa sa o mare parte din spaţiul european. Este un centru energetic cu o forţă uriaşă, a cărui funcţionalitate nu are echivalent.
      Paşii mi-au fost călăuziţi de prieteni minunaţi, care m-au ajutat să văd, să simt, să primesc şi să înţeleg, multe din secretele acelor locuri. Explorarea continuă şi cu siguranţă vor urma multe alte dezvăluiri.
Periplul meu prin acea zonă a produs, a grăbit şi determinat majoritatea schimbărilor din viata mea. Ultimele 6 luni de la echinoxul de primăvară mi-au schimbat viaţa şi mi-au oferit o uriaşă şansă. Cei care m-au cunoscut înainte şi mă văd acum pot să confirme transformările prin care am trecut şi care încă nu s-au încheiat…

     Este prima dată când încerc să scriu despre aceste evenimente şi locuri şi sper că voi fi ajutat să transmit un mesaj clar, coerent şi util pentru orice om care doreşte să îşi schimbe viaţa şi să revină pe calea luminii.

      Voi descrie în continuare paşii care mi-au facilitat schimbarea şi m-au purtat spre perceperea acestor informaţii inedite.
            Primul pas pe această veritabilă Cale a Luminii este pătrunderea în grota sf. Cuvios Ioan de la Prislop.

Contactul cu grota este o experienţă unică şi toţi cei care reuşesc să ajungă acolo se pot considera norocoşi. Vă recomand să încercaţi să ajungeţi acolo şi dacă vi seva permite accesul atunci aveţi grijă să mergeţi singuri, în linişte, să lăsaţi toate gândurile, frământările şi concepţiile deoparte şi să încercaţi să simţiţi şi să primiţi ceea cevi se va revela. În grotă vă veţisimţiexact aşa cum sunteţi şi trebuie să vă spun că este o experienţă teribilă.
    Al doilea pas pe Calea spre Lumină este Sarmisegetusa Regia, apoi cetăţuia de la Costeşti. La Sarmizegetusa te purifici pe primele 3 corpuri (fizic, eteric si astral),iar la Costesti se fac reglajele pe corpul 4, sufletul senzatiei.
     În continuare urmează escalada către cetatea Blidaru, aflata într-un vârf de munte. Acolo este o veritabilă anticameră a Divinităţii, unde ţi seoferă posibilitatea de a primi tot ceea ce eşti în stare să înţelegi şi să trăieşti.
         Pentru a pătrunde tainele locurilor vă voi povesti câteva amanunte istorice şi religioase.
Salba de cetăţi ce formau sistemul de fortificaţii care păra cetatea regală şi cetatea Marelui Preot este format din Sarmisezetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Fetele albe, Piatra Roşie.

Sarmisezetusa Regia - Capitala Daciei în timpul lui Decebal. Construcţia cetăţii începută în timpul lui Burebista, a fost finalizată de Scorillo şi Duras-Diurpaneus.

Este cetatea regală, care se află lângă muntele sacru şi cetatea Marelui Preot – Kogaion. Are sanctuare multiple cu rol de observare, studiere şi determinare a poziţiei Soarelui, Lunii şi planetei Marte (cea mai apropiată planeta faţă de Pământ). Sanctuarul central, cel circular, are 3 randuri de stâlpi, şi funcţionează cu rol de purificare şi de încărcare. Poziţionarea pe cercuri, în rând cu pietrele şi poziţionarea între cercuri, sunt cele care asigură contactul cu energiile cosmice, ”duşul purificator” şi apoi încărcarea de jos în sus cu energiile telurice.
Dacii foloseau ansamblul repectiv ca pe un atelier funcţional, cu reprezentarea Soarelui de andezit, poziţionat pe ecliptică, cu o limbă ce indică momentul de solstiţiu de vară şi se prelungeşte cu sanctuarul alăaturat, cel cu care se determinau fazele Lunii.
În colţul din dreapta se află un sanctuar circular care contine 104 pietre, fiecare reprezentând una din unităţile de bază ale calendarului dacic – săptămâna. Planeta care are ciclul de revoluţie de 104 săptămâni, adica doi ani, este Marte.
Luna şi Marte sunt corpurile cereşti cele mai apropiate de Pământ şi cu acţiunea cea mai vizibilă în ceea ce priveşte acţiunile umane.

Costeşti – Sargedava, prima capitala a lui Burebista, pe vremea când era doar regele tribului dac al agatârşilor. Probabil

cea mai veche cetate din zonă. Somputoasă, vastă, intinsă pe o suprafaţă mare. Posedă un sanctuar construit pe 3 siruri de coloane de andezit (9,7 şi 5 pietre). Acordajul pe chakre şi centri celor 3 corpuri (fizic, eteric şi astral) prin aşezarea pe unul din şiruri pe una din pietrele corespunzătoare chakrelor, centrilor astrali sau organelor fizice.
Odata cu începutul epocii Peştilor, 1413, sanctuarul a căpătat funcţii suplimentare. Apariţia Eului cu cele 3 corpuri ale sale (sufletul senzatiei, sufletul raţiunii, sufletul conştiinţei) a determinat suplimentarea funcţiilor sanctuarelor din zona Orăştie, cu funcţii specifice acestor corpuri noi.
Cel care a oficiat activarea noilor funcţii este sf. Cuvios Ioan de la Prislop (sf. secolului XV - inceputul sec XVI). Sanctuarul de la Costeşti a căpatat functii de purificare, reglare şi amplificare pentru corpul 4 – sufletul senzaţiei.

Blidaru, cetatea tezaurului Maritului Rege (”Banca naţionala a Daciei”). Aceasta a fost singura cetate care nu a putut fi cucerită de romani şi care s-a predat numai după ce oamenii care păzeau tezaurul au reuşit să îl evacueze şi să îl pună în siguranţă, în nord, la Dacii liberi. Majoritatea celor care păzeau cetatea au murit în luptă pentru a le da timp celor care evacuau tezaurul să îl pună la adăpost. Jertfa lor a sfinţit locul, Blidaru fiind în prezent simbolul celor care şi-au făcut datoria până la capăt, chiar cu preţul vieţii. Această jertfă face ca Blidaru să aibă acum cea mai înaltă vibraţie energetică din toate cetăţile din munţii Orăştiei. Noile funcţii activate după 1413 oferă cetăţii Blidaru funcţii specifice referitoare la corpurile 5 şi 6, sufletul raţiunii şi sufletul conştiinţei.
Pe Blidaru informaţia este livrată prin flash-uri mentale cu conectare la Cronica Akasha, prin forme-gând, prin intuiţii şi percepţii subtile.

Fetele albe este cetatea capnoboţilor (preoţii lui Zamolxe). Sacerdoţii cu funcţii înalte au orchestrat trădarea dacilor în ultimul război, în anul 106. Scopul trădării a fost tezaurul lui Zamolxe, care era aproape la fel de bogat ca cel al Marelui Rege. Sacerdoţii au divulgat romanilor apeductele şi sursele de alimentare cu apă ale cetăţilor dacice, aceasta fiind soluţia cu care dacii au fost cuceriţi. După luptele grele duse la Piatra Roşie, Costeşti, Sarmisegetusa Regia, Decebal s-a retras pe ultima linie de apărare la Feţele Albe, locul unde urmărea să îşi regrupeze forţele şi să solicite ajutorul triburilor dace din Nord. A fost trădat şi predat romanilor, moment în care a ales să se sinucidă.

Pentru a înţelege funcţionalitatea sanctuarelor trebuie să îi percepem pe cei care le-au construit şi să intuim valoarea acestora. Dacii, un popor viteaz şi drept, după spusele lui Herodot, aveau o mitologie foarte interesantă. În religia lor se îmbinau cultul solar cu cel lunar.
Aveau puţine zeităţi: Zamolxe, Bendis, Gebeleizis şi Drzelas, fiecare reprezentand o parte importantă a mitologiei dacice. Bendis era zeiţa Lunii, a pământului, a fertilităţii, a eredităţii şi a magiei. Gebeleizis era zeul ploii, al furtunii şi al fulgerelor, un echivalent al sfântului Ilie. Drzelas era zeul sănătăţii şi al energiei vitale, el dirijând forţele de viaţă din plante, animale şi oameni.
Figura centrală a religiei dacice este Zamolxe, ”zeul cel tânăr”, cel care a fost om, a trăit ca preot, a făcut studii la piramide în Egipt şi în templele Greciei antice. El a ridicat poporul dac pe culmi inalte oferindu-i cunoasterea despre nemurirea sufletului, dacii fiind un popor care murea râzând.

MITOLOGIA DACICĂ

Bendis – Zeita din mitologia dacică adorată de daci ca zeită a Lunii, a pădurilor, a farmecelor, a noptii si poate ca zeită magiciană. Unele reprezentări plastice ca bustul de bronz de la Piatra Rosie o arată cu sâni proeminenti ca si presupunerea că era o divinitate adorată mai ales de femei, ar fi un indiciu ca era socotită poate în primul rând zeita dragostei si a maternitătii. Herodot ne spune în Istorii(IV,94;V,7) că tracii au împrumutat-o de la daci.

Cavalerul Trac – Tânăr zeu al tracilor balcanici si danubieni, reprezentat călare, adesea în scene de vânătoare. Atributele si originea zeului sunt deocamdată obscure. Numit “Theos Heros” – stăpân căpetenie, mai apoi semizeu de origine muritoare iar în varianta romană, “Deus sanctus Heron”, unele imagini ale calaretului trac sunt însotite de inscriptii unde numelui “Heron”, “Heros” îi urmează adesea diverse epitete: “Invictus” – Nebiruitul, “Aeternus” – Vesnicul, “Katahtonios” – Stăpânul mortilor, “Ktistes” – întemeietorul de neamuri, mai des “Vetespios”. Iconografia românească l-a păstrat în chipul Sf.Gheorghe.

Derzelas – Zeu apartinând mitologiei daco-getice, având un cult de origine autohtonă. E considerat fie zeu al sănătătii, al energiei vitale (I.I.Russu) fie o divinitate subpământeană (I.H.Crisan). Un templu al lui Derzelas s-a zidit la Histria în sec al III-lea îen.

Gebeleizis – Zeu geto-dacic al cerului înnourat si pluvial, diriguitor al furtunii si al fulgerelor, în onoarea sau împotriva căruia dacii trăgeau cu arcurile (după unii spre a purifica fata zeului ceresc risipindu-i norii, după altii spre a-i reprosa norii excesivi, aducători de grindină si de trăsnete primejdioase pentru păduri, gospodării, grâne si pentru vita de vie). Această practică e înregistrată si în alte zone geografice, tirul aglomerat de săgeti si strigătele masive puteau creea curenti de aer ce risipeau norii. Gebeleizis e amintit numai de Herodot care îl citează imediat după Zamolxis ceea ce a dus la false presupuneri că cei doi s-ar confunda. În iconografia românească s-a păstrat ca Sf.Ilie.

Kogaionon – Muntele Sacru al dacilor pe care se afla pestera lui Zamolxe si cetatea Marelui Preot.
Este o experienta teribila sa incerci sa ajungi pe Muntele Sacru al dacilor. Poti sa mergi zile intregi pe acel munte si sa nu vezi nimic, sa nu observi nimic. Când te apropii de Pestera Sacra in care s-a refugiat Zamolxe simti ca esti in alta lume. Si cand cei din jur te intreaba ce ai patit si de ce arati intr-un anumit fel dupa ce cobori de pe Muntele Sacru nu poti sa le spui nimic. Poate doar ca te resimti dupa meciul de fotbal disputat contra echipei lui Deceneu…

5.10.2009, Alexandru Nicolici